Cercul „Constantin Noica“ anunta reluarea intrunirilor culturale desfasurate sub egida „Serilor Noica“. intilnirile vor avea loc din doua in doua saptamini, de obicei in seara unei zile de joi, si vor fi gazduite de Casa Lovinescu. Fiecare conferentiar va sustne o prelegere de 30-45 de minute, urmata de discutii libere. Modificarile de program care pot interveni pe parcurs vor fi anuntate din timp pe blogul grupului. (http://cerculnoica.wordpress.com/) Va invitam cu drag la intilnirile noastre!

• Dan Puric: „Teme fundamentale ale gindirii interbelice“ – 13 noiembrie 2008 (joi, ora 18)
• Ion Papuc: „Tipuri de intelectuali interbelici“ – 26 noiembrie 2008 (miercuri, ora 18)
• Vladimir Tismaneanu: „Intelectualii si demonismul totalitar“ – 20 noiembrie 2008 (joi, ora 18)
• Marius Vasileanu: „Noica si Rugul Aprins“ – 4 decembrie 2008 (joi, ora 18)
• Parintele Siluan (staretul minastirii Sitaru): „Aspecte ale paradoxului la Noica“ – 11 decembrie 2008 (joi, ora 18)
• Vianu Muresan: „Caderea originara a limbii in viziunea lui Noica“ – 15 ianuarie 2009 (joi, ora 18)
• Catalin Buciumeanu: „De la interioritatea augustiniana la mediul intern noician. Scurta reflectie asupra abisului interior“ – 29 ianuarie 2009 (joi, ora 18)
• Paul Sandu: „Noica si Heidegger. Posibilitatea unui dialog“ – 12 februarie 2009 (joi, ora 18)
• Razvan Andrei: „Dimensiunea sapientiala a gindirii lui Noica“ – 26 februarie 2009 (joi, ora 18)
• Bogdan Duca: „Noica si marxismul. intre iadul rezistentei si cel al deznadejdii“ – 12 martie 2009 (joi, ora 18)
• Ana Petrache: „Noica si Descartes“ – 26 martie 2009 (joi, ora 18)
• Roxana Trandafir: „Noica si Platon“ – 9 aprilie 2009 (joi, ora 18)
• Sorin Lavric: „Kant vazut cu ochii lui Noica“ – 23 aprilie 2009 (joi, ora 18)
  

Sorin Lavric, Cercul de filozofie „Constantin Noica“ (Adevarul literar si artistic nr. 790 / 18 octombrie 2005)

Filozofia este arta de a-ti ascunde fantasmele in spatele unui limbaj cit mai abstract cu putinta. Oricit de surprinzator ar putea sa para acest gind, el surprinde o realitate banala: ca filozofia face uz de imaginatie, de traire si mai cu seama de sentiment. Iar contrastul dintre rigoarea jargonului filozofic si exuberanta imaginatiei celui care face uz de acel jargon este atit de mare, incit Noica, sesizind prapastia dintre gindirea unui om si viata lui, a inceput sa vorbeasca, intr-un mod cu adevarat neasteptat, despre starea de spirit pe care o aduce cu sine filozofia. Pentru ginditorul paltinisean, trasatura definitorie a filozofiei nu era doctrina unui ginditor sau viziunea lui asupra lumii, ci starea de spirit pe care un om, regasind-o in cuvintele si gindurile altora, o poate trai alaturi de acestia. Orice cerc filozofic, indiferent de tematica lui, trebuie sa intruneasca pina la urma aceasta conditie: cea a impartasirii unei dispozitii afective ce se rasfringe asupra fiecarui membru al grupului. in fond, Paltinisul tocmai aceasta a fost: un loc unde niste oameni au impartasit aceeasi stare de spirit.

Cercul de filozofie „Constantin Noica“, al carui sediu se afla in Casa Lovinescu – casa criticului literar Eugen Lovinescu, in a carei incinta se desfasurau, in perioada interbelica, sedintele Cenaclului „Zburatorul“-, cercul acesta se straduieste sa respecte regula starii de spirit. Cu intruniri saptaminale desfasurate de-a lungul intregului an, scopul acestui cerc este formarea in timp a unei echipe de exegeza a operei noiciene. Acest lucru echivaleaza cu selectarea unui grup de tineri in care pregatirea filozofica sa fie insotita de un elementar talent literar. in fond, un gind este adevarat numai in masura in care expresia lui este una frumoasa. Si acolo unde estetica expresiei moare, acolo filozofia si-a iesit de mult din drepturi. Iar Noica este exemplul privilegiat al unui ginditor pentru care frumusetea estetica a scrisului a fost o trasatura obligatorie a adevarului rostit. Din pacate, astazi, filozofii gindesc cit se poate de coerent si scriu din cale-afara de prost. Cercul Noica incearca sa fie o forma de remediere a acestei lacune. Un ginditor nu exista decit in masura in care el supravietuieste in memoria altora. Fara o asemenea amintire retrospectiva, a carei expresie finala sa culmineze intr-un sir de studii exegetice pe marginea filozofiei sale, Noica ramine o simpla emblema cu care stim sa ne invesmintam in clipele festive, pentru a-l uita de indata ce, somati de exigentele vietii, trebuie sa ne intoarcem cu picioarele pe pamint. incercind sa iasa din acest tipar nefast, cercul „Constantin Noica“ este un mod de a face filozofie stind cu picioarele pe pamint. Aflat inca in perioada incipienta a unei selectii radicale de membri, acest cerc ramine o promisiune ce poate fi implinita sau nu. Asadar, o tentativa ce se poate incheia cu un esec sau, dimpotriva, cu un succes. Cam toti cei carora le-am povestit de acest cerc m-au privit cu acea mefienta pe care o acorzi de obicei oamenilor care sint pina intratit de lipsiti de fler incit se apuca numai de proiecte ratate. Aproape imi vine sa spun ca am intimpinat prea multa neincredere ca sa nu fiu sigur ca voi reusi.

in concluzie, stare de spirit, exegeza la obiect, estetica a expresiei. Acestea sunt coordonatele carora li se supune cercul de filozofie „Constantin Noica“.